Despre România

1. Aşezarea pe glob

România este situată în emisfera nordică, la intersecţia paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine estica.

2. Aşezarea în Europa

Localizarea României în Europa, este aproape în mijlocul continentului, distanţele fiind aproximativ egale – 2900 Km faţă de:
– Oceanul Atlantic în vest;
– Oceanul Arctic la nord;
– Munţii Ural la est;
– 1000 Km de Marea Mediterană, la sud.

3. Aşezarea geografică

România este o ţară:
– carpatică, deoarece 2/3 din lanţul Carpatic se desfăşoară pe teritoriul ţării;
– dunăreană, aproximativ 38%, 1075 Km, din lungimea fluviului Dunărea de 2860 Km, trece sau mărgineşte ţara noastră, colectând aproape toate cursurile de apă de pe teritoriul ţării;
– pontică, pentru că are deschidere, respectiv ţărm la Marea Neagră, lungimea ţărmului românesc fiind de aproximativ 247,4 Km (după prof. Octavian Mândruţ)

4. Vecinii şi graniţele României

În nord România, se învecinează cu Ucraina, de la râul Tur până în dreptul localităţii Păltiniş (graniţă terestră şi fluvială pe râurile Tisa şi Prut);
În nord-est şi est, cu Republica Moldova, de la Păltiniş până la confluenţa Prutului cu Dunărea (graniţă fluvială pe râul Prut);
În est, cu Ucraina, de la confluenţa Prutului cu fluviul Dunărea, până la vărsarea braţului Chilia în Marea Neagră( graniţă fluvială pe Dunăre);
În sud-est, cu Marea Neagră, de la vărsarea braţului Chilia în mare până la Vama Veche (graniţă maritimă);
În sud cu Bulgaria, de la Vama Veche până la localitatea Pristol, din jud. Mehedinţi (graniţă terestră şi fluvială pe dunăre);
În sud-vest, cu Iugoslavia (Serbia-Muntenegru), de la Pristol până la Beba Veche (graniţă terestră şi fluvială pe Dunăre);
În nord-vest, cu Ungaria, de la Beba Veche până la râul Tur, localitatea Halmeu (graniţă terestră şi fluvială pe râul Mureş.

5. Suprafaţa României

România are o suprafaţă de 238391 Km², ocupând locul al XII-lea în Europa, fiind o ţară de întindere medie.

6. Relieful

Relieful este variat, simetric, proportional şi concentric, munţii ocupând 35 %, dealurile 35%, (Subcarpaţii, Dealurile de Vest, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Podişul Moldovei, Podişul Mehedinţi, Podişul Getic, Podişul Dobrogei), iar câmpiile 30 % (Câmpia Română, Câmpia de Vest, Lunca Dunării şi Delta Dunării).
Varietatea reliefului face referire la faptul că pe o suprafaţă relativ redusă, se întlnesc o mare varietate de forme şi tipuri de relief.
Proporţionalitatea reliefului se referă la existenţa treptelor de relief ( munţi, podişuri, dealuri şi câmpii) care se găsesc în proporţii aproximativ egale.
Concentricitatea reliefului este scoasă în evidenţă prin faptul că în centru se află munţii, în jurul acestora dealuri şi podişuri, iar la periferie câmpii.

7. Formarea şi evoluţia reliefului

Relieful ţării noastre s-a format de-a lungul erelor geologice sub acţiunea mişcării plăcilor tectonice, respectiv acţiunea agenţilor modelatori externi (apele curgătoare, ploaia, vântul, zăpada, gheaţa, apa mării, vieţuitoarele, omul).
În erele arhaic şi proterozoic cele mai vechi uscaturi ale Europei se aflau în nordul continentului (Scutul Baltic) şi-n estul său (Platforma Est-Europeană), fiind alcătuite din şisturi cristaline ( roci metamorfice dure, caracterizate printr-o şistuozitate pronunţată; şistuozitate = proprietatea mineralelor componente de a fi aşezate în şiruri stratificate) şi intruziuni de granite ( rocă magmatică masivă, cu granulație grosolană -cristale cu dimensiunea de câțiva milimetri, formată la adâncimi mari, conținând în principal cuarț, feldspat sau minerale de culoare închisă ca mica .
Platforma Est-Europeană, a coborât în trepte spre Carpaţii Orientali formând soclul din NE Podişului Moldovei, care a fost acoperit apoi cu depozite sedimentare (paleozoice, mezozoice, neozoice).
La sfârşitul proterozoicului, orogeneza baikaliană a înălţat şi cutat centru Podişului Dobrogei (Podişul Casimcei), alcătuit din şisturi verzi (cele mai vechi roci de pe teritoriul ţării noastre situate la suprafaţă).
La începutul paleozoicului (în silurian), a avut loc orogeneza caledoniană, iar la sfârşitul acetuia, în carbonifer şi permian în urma orogenezei hercinice, s-au format Munţii Măcinului, din Masivul Dobrogei de Nord, alcătuiţi din granite.
Orogeneza alpină, care s-a desfăşurat de la sfârşitul mezozoicului (cretacic) până la începutul cuaternarului, a dus la formarea Carpaţiilor. La sfârşitul mezozoicului are loc scufundarea bazinului Transilvaniei, inundarea sa de către ape marine şi umplerea cu sedimente până la sfârşitul neozoicului. În neozoic datorită ultimelor cutări din orogeneza alpină s-au definitivat Carpaţii şi s-au format Subcarpaţii.
În a doua jumatate a neogenului (plioccen) au avut loc erupţii vulcanice pe rama internă a Carpaţilor Orientali şi în sudul Munţilor Apuseni, înălţându-se munţii vulcanici ( Munţii Oaş, Gutîi, Ţibleş Călimani, Gurghiu, Harghitei).
La sfârşitul neozoicului şi-n cuaternar, în faţa Carpaţilor, a avut loc înălţarea lentă a fundamentului cristalin, care împreună cu depozitele sedimentare acumulate au determinat întregirea uscatului, formându-se Podişul Moldovei, Dealurile Tulcei, Podişul Babadagului, Podişul Dobrogei de Sud, Podişul Getic, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Câmpia Română.
La începutul cuaternarului, mişcările tectonice au înălţat sectoare ale Carpaţilor (mai ales sectorul meridional) cu cca 1000 m.
În cuaternar s-a individualizat cursul Dunării. În prima parte a cuaternarului (pleistocen) s-a produs o răcire generală a climei la latitudinea României. Pe crestele mai înalte ale Carpaţilor s-au format gheţari care au creat circuri glaciare, văi glaciare şi creste.
În urma cu cca 10.000 de ani, în perioada postglaciară (holocen) a avut loc încălzirea climei, gheţarii topindu-se, ducând la formarea de lacuri glaciare şi morene (aglomerare de blocuri eterogene, implantate într-o masă de materiale mai fine, argilo-nisipoase, care sunt transportate de ghețari).

Petre Tutea
Motto Platforma
"Poporul Roman e una din minunile lui Dumnezeu in marsul Lui pe pamant."

- Petre Tutea



Soft Tehnica + Unitatea de Suport pentru Mediu si Arii Protejate
Platforma online realizata de

Soft Tehnica in colaborare cu Unitatea de Suport pentru Mediu si Arii Protejate