Rezervaţia de zimbri

Rezervația de Zimbri – Neamț cunoscută și sub denumirea de Rezervația de Zimbrii „Dragoș-Vodă”, este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Vânători-Neamț.

Arealul se întinde pe o suprafață de 11.500 hectare, aflându-se se află în partea sudică a Munților Sabasei (diviziunea centrală a Munților Stânișoarei) și cea nordică a județului Neamț. Zona se află la nord de porțiunea din DN15B, ce leagă localitățile Vânători-Neamț și Pipirig.

Rezervația reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii faunistice rare, în principal: zimbrul (Bison bonasus). Se mai întâlensc ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus) sau căprioara (Capreolus capreolus).

În ianuarie 2013 în grădina zoolgică – cu o suprafață de 4 hectare – se aflau 6 exemplare de zimbri găzduite în scop turistic, alți 19 adulți și 3 pui fiind în țarcul de aclimatizare (o suprafață împrejmuită de 180 ha). În libertate se aflau 3 masculi, două femele și 2 pu, exemplarele având montate în jurul gâtului un suport pentru un radioemițător – pentru a putea fi monitorizate. În martie 2013 alte 5 exemplare au fost eliberate în sălbăticie. Alte 8 exemplare (din care 6 aduse din Anglia) urmează a fi eliberate în primăvara 2014. Zona Chitele – cea în care se află în libertate zimbri – aparține administrativ de comuna Crăcăoani, fiind un areal izolat cu păduri de foioase și amestec cu o suprafață de aprozimativ 5000 ha, ce are altitudinea de 800 – 1000m.

În cadrul rezervației se găsesc trei iazuri (Zimbrilor, Cerbilor și Căpriorilor).

Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Vânători-Neamț a fost înființată în anul 1968, fiind redeclarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate)[11]. Primele exemplare de zimbru au fost aduse aici în anul 1970.

Pe parcusul existenței rezervației, în vederea creerii unei populați de animale valoroasă genetic cât și a evitarii consangvinizării, au fost importate diverse exemplare. Cu începere din anul 2010 – urmând să se desfășoare până în 2013, un proiect pilot se derulează aici cu finanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Acesta se circumscrie obiectivului strategiei actuale de conservare promovate pe plan internațional de IUCN/SSC/Bison Specialist Group și, încearcă să amelioreze statutul de conservare a speciei zimbru în Parcul Natural Vînători Neamț, în ideea ca ulterior încheierii acestuia să se poată asigura existenta unei populații viabile de zimbri (pentru început în zona Parcului si în viitor în zona nordică a Carpaților Orientali[5]). În 22 martie 2012, s-a realizat aici prima eliberare a zimbrilor din România.

Aici s-au filmat câteva secvențe din filmele „Frații Jderi” (1974) și „Ștefan cel Mare – Vaslui 1475” (1975)

Cetatea Neamţului

Cetatea Neamț (cunoscută impropriu sub titulatura Cetatea Neamțului) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul care trecea peste munte în Transilvania.

Cetatea Neamț făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.

Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVIII-lea (1718) din ordinul domnitorului Mihai Racoviță.

Cetatea Neamț a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2015

Cetatea Neamț este construită din piatră de râu (folosită atât ca elevație, cât și ca umplutură a zidurilor), din piatra de carieră (folosită la arcade, pervazuri, piloni și contraforți) și rocă de gresie verzuie. Între cetate și restul platoului se află un șanț de apărare (pe latura de nord). În cetate se pătrundea pe o poartă („poarta mușatină”) aflată pe la mijlocul zidului nordic.

Fortul mușatin are forma unui patrulater cu laturi inegale; latura de nord are 38,50 m, latura de sud 37,50 m, latura de est 47 m și latura de vest 40 m. Zidurile sunt groase de aproape 3 m și aveau inițial o înălțime de circa 12-15 m, fiind susținute și consolidate în exterior de 18 contraforți puternici de formă prismatică, care corespund pe direcția zidurilor interioare. În cele patru colțuri ale fortului mușatin se află turnuri de apărare, care nu sunt plasate în exteriorul zidurilor, ca la cetățile Suceava și Șcheia construite în aceeași perioadă, ci încadrate direct în scheletul de ziduri.

În mijlocul fortului se afla o curte interioară largă, înconjurată de încăperi cu diferite întrebuințări:

pe latura de est se aflau închisoarea, monetăria, camera de provizii și cuhnea (bucătăria) – la parter și demisol, „neagra temniță”, paraclisul „Sf. Nicolae”, cameră de locuit, camera pârcălabului și camera domnițelor – la etaj

pe latura de vest se aflau sala armelor – la demisol și parter, sala de sfat și judecată, o sală de trecere, un iatac și o cameră de taină – la etaj

pe latura de sud se afla un lapidarium – la demisol și parter și o terasă – la etaj

pe latura de nord nu existau încăperi, aici aflându-se doar zidul de incintă

Încăperile din turnuri au plafoane sprijinite pe grinzi groase de stejar, iar celelalte aveau arcade boltite realizate din cărămidă. În curtea interioară se afla o fântână. Majoritatea încăperilor din cetate erau destinate soldaților, cetatea având rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol. În mod obișnuit aici se aflau aproximativ 300 de oameni. Cetatea era vulnerabilă pe latura de nord, astfel că între zidurile cetății și Culmea Pleșului a fost săpat un șanț destul de adânc, care trecea prin imediata apropiere a zidului, după cum au dovedit săpăturile arheologice.

Ștefan cel Mare a poruncit supraînălțarea zidurilor cetății cu circa 6-7 m și construirea unui zid flancat de patru bastioane semicirculare pe latura de nord a fortului mușatin. Acest zid a încadrat o curte exterioară.

Pentru a evita apropierea dușmanilor de zidurile cetății și amplasarea de bombarde în apropiere, Ștefan cel Mare a tăiat legătura dinspre coama dealului, de la nord, printr-un șanț de apărare. În cetate se pătrundea printr-un pod de acces arcuit cu o parte fixă și o alta mobilă, sprijinit pe 11 piloni de piatră de formă prismatică cu o înălțime de circa 8 m.  Partea mobilă se afla pe porțiunea de pod dintre ultimul pilon și zidul bastionului și se putea ridica în caz de primejdie, printr-un sistem de scripeți, dar odată trecut de ea existau două capcane cu trape, cunoscute și sub numele de „curse de șobolani”. Intrarea în fortul mușatin se făcea printr-o poartă gotică, în arc frânt, aflată în turnul de nord-est.

Inițial, la cetate se ajungea de pe un drum care ocolea vârful Cerdacului, pe care se aflau „părcane”, sub formă de șanțuri întărite cu palisade. Drumul actual a fost construit abia în anul 1834, în timpul domniei lui Mihail Sturdza.

Colac moldovenesc

Mod de preparare:
Se cerne faina intr-un bol mare, se face o gropita si se toarna in centru ingredientele lichide amestecate cu drojdia lichefiata cu 2 linguri de zahar ( o frecati cu zaharul pana devine lichida si o turnati in laptele amestecat cu apa calda si uleiul).
Amestecati cu o lingura de lemn din centru spre periferii pana obtineti o coca lichida, acum puteti turna si sarea dizolvata in putin lapte pus deoparte din cantitatea totala.
Framantati pana obtineti o coca care se desprinde de pe peretii bolului pana ramane curat.
Acoperiti aluatul si-l lasati sa creasca pana isi dubleaza volumul intr-un loc caldut ferit de curenti.

Dupa ce a crescut aluatul il impartiti in 3 bucati cate 400 de gr. si formati 3 suluri cu lungimea de 80 cm.
Impletiti o gata si o aranjati pe o tava unsa cu uleiunind capetele cap la cap cu apa intre ele.

Pentru fasiile cuibului folositi masina de facut taietei lati, uniti rasuciti cate doua suluri subtiri si le rotiti in jurul unei salatiere de lut unse cu ulei, sulurile le uniti intre ele cu apa pe suprafata vasului.

Pentru spiculeti am folosit aceeasi tehnica am facut taietei lati si am rasucit cate doua fasii ca sa fie mai groasa tulpina spicului, pentru spic faceti suluri mai mici ascutite in varf si le taiati cu o foarfeca mica, formand desenul spicului cu casutele seminale.

Decorati colacul cu tulpinele si puneti in varf cate un spic, puteti sa faceti si niste frunze si sa le asezati in asa fel ca sa camuflati incheietura colacului, decorul se lipeste de colac cu apa, inainte sa dati colacul in cuptor ungetiti-l cu o pensula inmuiata in sirop facut din 2 linguri de zahar topit si stins cu 6 linguri de apa.

Coaceti colacul la 180 gr. Celsius treapta 4 la cuptorul cu gaz timp de o ora.

Dupa ce s-a copt colacul se unge cu apa amestecata cu zahar si putin ulei, dupa aceasta se acopera cu un prosop si se lasa pana se raceste acoperit.

Ingrediente:
1,2 kg faina de alba
600 ml lichid lapte+apa 1:1 si 6 linguri ulei
2 linguri rase de zahar
2 lingurite rase de sare
50 gr drojdie proaspata
Pentru sirop:
2 linguri de zahar
6 linguri apa

ODĂ COLACULUI MOLDOVENESC

Colac Moldovenes,
Cu tine mă mândresc !
Din secole în secole te proslăvesc !
Simbol de Pace, de Belşug ,
Mândria Ţăranului,
Ce cu mâinile pe plug,
Pământul a arat,
Grâu a semănat,
l-a crescut şi secerat.
l-a purtat în hambar.
Făină a măcinat
Şi a copt un C O L A C
De pus pe Altar !!!
Pentru Noi, pentru Voi,
Pentru Cei ce Vor Veni
Şi tradiziile Plaiului Moldav
Vor înmulţi !!!
Poftă bună, poftă mare !
Rupeţi din Colac

Mucenici moldoveneşti de post

PREPARARE
1. Margarina şi uleiul se pun într-un ibric să se topească, apoi se lasă câteva minute să se răcească la temperatura camerei.
2. Separat, se pregăteşte maiaua din drojdie, 1-2 linguri de zahăr, o parte din apa călduţă şi o lingură de făină. Maiaua se lasă câteva minute la dospit, timp în care restul de apă şi de zahăr se pun să fiarbă în câteva clocote.
3. Siropul se lasă la rece câteva minute şi, între timp, se cern 500 g de făină. Se face o gaură la mijloc şi se pun toate ingredientele şi se amestecă până se obţine un aluat ca cel de cozonac.
4. Aluatul se frământă bine, apoi se lasă să crească lângă o sursă de căldură. După ce a crescut, se presară făină pe o planşetă şi se întinde cu sucitorul. Se taie fâşii, se răsucesc şi se formează opturi. Se aşază în tava unsă cu ulei şi se mai lasă câteva minute să crească, apoi se coc la foc potrivit. Mucenicii se ung cu miere şi se ornează cu zahăr sau cu nucă măcinată.
INGREDIENTE
Pentru aluat
•  600 g făină
•  50 ml ulei
•  50 g margarină
•  100 g zahăr
•  50 g drojdie
•  200 ml apă călduţă
•  1 praf sare
•  coaja rasă de la o lămâie
•  coaja rasă de la o portocală
•  2 pliculete zahăr vanilat
Pentru sirop
•  300 g zahăr
•  coaja rasă de lămâie şi de portocală
•  300 ml apă
•  1 baton vanilie
Pentru uns
•  50 g miere de albine
•  Zahăr

Chişcă moldovenească

Chişca este singurul preparat tradiţional pe bază de carne de porc, nelipsit de pe masa de Crăciun, ce are în compoziţie şi legume.

Trecută într-un con de umbră faţă de celelalte preparate de porc, chişca moldovenească aminteşte de sărbătorile de iarnă de altădată. Spre deosebire de tobă, caltaboşi ori cârnaţi, preparate greu de digerat pentru anumite persoane, chişca e mai potrivită pentru o cină. În Moldova, chişca nu are în compoziţie morcov, verdeaţă sau zarzavat, cum se foloseşte în alte zone ale ţării. Gustul este dat de condimentele folosite.

Mod de preparare: Ceapa se curăţă, se taie cubuleţe şi se pune la călit într-o tigaie încinsă cu puţin ulei, apoi se adaugă orezul spălat bine. Se stinge cu supă sau apă clocotită, se adaugă sare şi piper după gust, apoi se acoperă vasul pentru a se umfla orezul. Acesta nu trebuie lăsat foarte mult, ci atât cât să fie pe jumătate pătruns. Carnea de porc se toacă prin maşină. Se poate adăuga şi aproximativ 200 gr de ficat de porc pentru cei care apreciază gustul (acesta trebuie fiert înainte pentru a putea fi tocat). Se adaugă orezul rece şi se condimentează după gust (sare, piper, ardei iute tocat mărunt, cimbru, coriandru). Compoziţia amestecată bine se pune în intestine şi după  aceea se leagă la capete. Se pun la fiert în apă rece şi în timp ce dau în clocot trebuie înţepaţi cu un ac pentru a nu crăpa. Se lasă pe foc aproximativ 30 de minute. Apoi se scot într-o tavă în care am turnat puţin ulei sau am uns-o cu untură, se adaugă apă şi se dă la cuptor să se pătrundă bine şi să se rumenească. Chişca poate fi servită fierbinte cu salată de sfeclă roşie şi hrean sau rece cu muştar

Ingrediente:

– 1 kg carne porc macră
– 2-3 cepe potrivite ca mărime
– 300 grame orez
– Condiment: sare, piper, cimbru, coriandru, foi dafin, ardei iute
– 4 metri de maţe groase

Alivenci moldovenești

I se mai spune si placinta ciobanului. Se poate pregati si in varianta sarata, cu telemea sarata de oaie si marar sau in varianta noastra mai dulce, care se poate servi ori drept desert sau antreu taranesc.

Mod de preparare alivenci moldovenesti

Se amesteca bine ouale intregi cu zaharul, pana se topeste zaharul la care adaugam untul topit si racorit (daca este unt, daca nu avem ne putem lipsi, nu se schimba reteta).
Adaugam pe rand amestecand, malaiul, faina si smantana. Dupa ce le-am inglobat bine pe acestea, se adauga branza sfaramata (o maruntim cu degetele cat de marunt putem) si cascavalul ras. Le amestecam bine si la final turnam laptele si compozitie.
Preincalzim cuptorul la 180-200 grade C. Compozitia o turnam intr-o tava tapetata, cu hartie de copt (daca avem) sau unsa cu unt/margarina si presaram faina/malai. Se coace vreme de aprox 1 ora sau mai putin, in functie de capacitatea cuptorului.
Se serveste un pic racorita, simpla sau cu putina smantana deasupra

Ingrediente:

• 250g malai
• 100g faina
• 400 g branza telemea cat mai nesarata
• 200g cascaval
• 125 unt (nu e obligatoriu, se poate si fara)
• 4 oua
• 600 ml lapte dulce
• 350g smantana
• 10 linguri zahar
• 1 lingurita sare

Petre Tutea
Motto Platforma
"Poporul Roman e una din minunile lui Dumnezeu in marsul Lui pe pamant."

- Petre Tutea



Soft Tehnica + Unitatea de Suport pentru Mediu si Arii Protejate
Platforma online realizata de

Soft Tehnica in colaborare cu Unitatea de Suport pentru Mediu si Arii Protejate