Tochitura olteneasca

Mancare olteneasca cu carne de porc, ceapa, vin alb si ardei iute, numai buna pentru un pranz satios.

Ingrediente

  • 750 g de carne de porc;
  • 500 g de ceapa;
  • 100 g de untura;
  • 50 g de usturoi;
  • 50 g de bulion;
  • 25 g de ardei iute pisat;
  • 100 ml de vin alb;
  • 50 g de sare.

Mod de Preparare Tochitura olteneasca

  • carnea se taie bucati si se pune la prajit in untura fierbinte;
  • ceapa se toaca marunt si, cand carnea este aproape gata, se adauga peste si se calesc impreuna;
  • se adauga apoi bulionul si se stinge cu apa;
  • se lasa sa fiarba si se potriveste cu sare;
  • usturoiul se taie marunt si se adauga fierturii, impreuna cu piperul si ardeiul pisat;
  • se mai fierbe cateva clocote, dupa care se adauga vinul.

Coloana Infinitului

Coloana Infinitului sau Coloana fără sfârșit este o sculptură a artistului român Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinitului, Poarta sărutului și Masa tăcerii concepute și executate de acesta. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Modulele erau numite „mărgele” de către autorul lor, Brâncuși

Coloana a fost turnată în fontă în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroșani (ACP). Șeful proiectului a fost inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, proiectul de execuție și calculele au fost făcute de inginerul Nicolae Hasnas, execuția stâlpului central a fost coordonată de maistrul-șef Ion Romoșan iar execuția modelului în lemn al mărgelelor a fost făcută de maistrul tâmplar Carol Flisec în colaborare directă cu Brâncuși, care sosise de la Paris special pentru a supraveghea turnarea coloanei.

Elementele componente ale coloanei sunt următoarele:

  • Nucleulmetalic din țeavă pătrată cu latura de 42 cm, asamblat din trei tronsoane cu lungimea de 8,93 m, 10 m și 9,4 m.
  • Fundațiadin beton, care ajunge la adâncimea de 5 m, cu o formă de trunchi de piramidă, cu baza mare de 4,5 m, orientată în jos. Asa zisa țeavă pătrată care formează nucleul metalic este de fapt un cheson, realizat din patru profile de oțel cornier cu aripi egale, poziționate astfel încât să formeze un pătrat. Țeava pătrată astfel formată este căptușită, prin nituire, atât pe interior cât și pe exterior cu tablă groasă de 20 cm. Cele trei tronsoane se asamblează unul în prelungirea celuilalt cu ajutorul unor șuruburi și piulițe. Numărul niturilor folosite la căptușire este de ordinul miilor, aceste nituri fiind montate la un pas de 10 cm fiecare nit față de celălalt nit.
  • „Mărgelele”(cum le numea Brâncuși) din fontă, „înșirate” pe nucleu, în număr de 17:
    • Un semielement de bază, cu înălțimea de 136 cm;
    • 15 moduleoctaedrice, cu înălțimea de 180 cm fiecare;
    • Un semielement la vârf cu înălțimea de 90 cm, acoperit cu un capac.

Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + „mărgele”) este de 29 173 kg.

Comanditara lucrării a fost Aretia Tătărescu (prin Societatea „Liga Națională a Femeilor Gorjene”), care i-a acordat lui Brâncuși deplină libertate de acțiune și l-a ajutat să obțină sprijinul financiar necesar.

În anii ’50, guvernul român, sub influența sovieticilor a plănuit să demoleze coloana, considerând că sculptura lui Brâncuși ar fi un exemplu de sculptură burgheză. Cu toate acestea, planul n-a fost pus niciodată pus în aplicare.

Poarta sărutului

Poarta sărutului este o sculptură în piatră, realizată de Constantin Brâncuși, parte a tripticului Ansamblului Monumental din Târgu Jiu. Lucrarea a fost amplasată pe locul ei în luna octombrie 1937 și a fost sculptată în prima parte a anului 1938, fiind finalizată la 20 septembrie și inaugurată la 27 octombrie 1938.

Poarta sărutului, care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul orașului, este dăltuită din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lățimea de 6,45 m, înălțimea de 5,13 m și grosimea de 1,69 m.

Pe fețele fiecărei coloane se regăsește simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuși. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de filigran. În plus, tot în filigran se află încrustații ce aduc cu un fel acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperită cu șindrilă. Bolta porții are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parcă ar fi conturul feței și al umerilor.

Poarta sărutului arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții.

Masa tăcerii

Masa tăcerii, alături de Coloana Infinitului și Poarta Sărutului reprezintă una din cele trei piese de sculptură monumentală ale Ansamblului Monumental din Târgu Jiu a sculptorului român Constantin Brâncuși. Cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, ansamblul este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial. Cele trei componente sculpturale monumentale, Masa tăceriiPoarta sărutului și Coloana fără sfârșit, sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime totală de 1.275 m.

Masa tăcerii, lucrată în piatră de Banpotoc, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circulară a celor 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară.

Opera a fost realizată în anul 1937, într-o primă versiune, din piatră de Câmpulung, sub forma mesei țărănești, simplă, joasă, din tăblie (200x 45 cm) și picior (160×45 cm), și a fost amplasată în locul celei de astăzi. Nemulțumit probabil, de dimensiunile ei, în 1938 a comandat la un atelier din Deva, după desenele sale, o nouă masă, din piatră de Banpotoc, cu noi dimensiuni ale tăbliei (215×45 cm) și piciorul ei (175×45 cm) pe care n-a amplasat-o astfel. Sculptorul a recurs la o variantă combinatorie care a preluat tăblia primei versiuni drept picior și pe cea a versiunii a doua drept tăblie, asigurându-i astfel o nouă proporție interioară și monumentalitate.

În jurul Mesei tăcerii nu au fost puse scaune decât o dată cu amenajarea versiunii combinatorii.Scaunele, 12 la număr, au fost comandate o dată cu versiunea a doua a mesei, la atelierul din Deva, și au fost realizate din piatră de Banpotoc, cu formă de clepsidră.

În jurul Mesei tăcerii, în 1938, au fost grupate scaunele-clepsidră rotunde, două câte două, dar artistul nu le-a lăsat astfel, punându-le la egală distanță față de masă și între ele, subliniind prezența imaginară a unui cerc semnificativ

Turta de malai din Tara Lovistei

Turta de malai cu gem de prune

Mod de Preparare Turta de malai din Tara Lovistei

• se pune malaiul intr-un vas si se face o adancitura la mijloc, apoi se toarna 200 ml de apa fierbinte si se amesteca cu facaletul sau cu o lingura de lemn, pana se obtine o compozitie ca aceea de mamaliga;
• se adauga sare dupa gust si faina, amestecand;
• amestecul obtinut se intinde intr-o tava unsa cu ulei si tapetata cu faina si se coace la foc potrivit;
• cand este aproape gata, se intinde deasupra turtei gemul de prune si sa mai da la cuptor, pana prinde o crusta.

Ingrediente
• 250 g de malai;
• 3 linguri de faina;
• 6-7 linguri de gem de prune;
• sare.

Mancare de stevie

Mod de Preparare Mancare de stevie

• stevia se spala in mai multe ape, apoi se pune la fiert;
• usturoiul si ceapa se curata, se spala, se toaca marunt, inclusiv frunzele, apoi se pun la calit intr-o cratita cu ulei infierbantat;
• se adauga faina, se lasa pana devine aurie, apoi se stinge cu zeama de la stevie; se fierbe inabusit un sfert de ora, completand cu zeama, daca scade prea mult;
• stevia se scurge, se bate cu lingura de lemn pana se obtine un fel de piure, apoi se adauga in cratita; se potriveste de sare si piper, iar cand se ia de pe foc, se adauga mararul si patrunjelul tocate marunt;
• dupa preferinte, se poate pune si zeama de lamaie.

Ingrediente

• 1 kg de stevie;
• 100 ml de ulei;
• 1 lingura de faina;
• 2 legaturi de ceapa verde;
• 1 legatura de usturoi verde;
• 1 legatura de marar;
• 1 legatura de patrunjel;
• 1 lamaie;
• sare si piper.

Praz Pane

PREPARARE

Dacă poţi mânca dovlecei pane, de ce să nu poţi mânca şi praz pane? Uşor de făcut, rapid şi foarte gustos, cu iz de toamnă :

  1. Prazul se curăţă, se taie bucăţi mari şi se fierbe 10 minute în apă cu un praf de sare. Apoi se lasă să se scurgă foarte bine.
  2. Făina, oul şi laptele se amestecă asemenea aluatului de clătite, se adaugă o linguriţă de ulei, caşcavalul şi piperul.
  3. Într-o tigaie, se încinge uleiul, prazul se taie bucăţi mai mici care se trec prin aluat şi se pun la prăjit. Se scot pe şervete de hârtie şi se aduc la masă simple sau drept garnitură.

TIMPI DE PREPARARE

  • Timp de preparare: 30 min
  • Timp de gatire: 10 min
  • Gata in: 40 min

INGREDIENTE

  • 2 bucati praz
  • 100 ml ulei
Pentru aluat
  • 100 g făină
  • 1 ou
  • 50 ml lapte
  • 2 linguri caşcaval ras
  • 1 lingurita ulei
  • sare şi piper
Petre Tutea
Motto Platforma
"Poporul Roman e una din minunile lui Dumnezeu in marsul Lui pe pamant."

- Petre Tutea



Soft Tehnica + Unitatea de Suport pentru Mediu si Arii Protejate
Platforma online realizata de

Soft Tehnica in colaborare cu Unitatea de Suport pentru Mediu si Arii Protejate